În 2024, Internetul Lucrurilor (Internet of Things – IoT) și Inteligența Artificială (AI) își pun tot mai mult amprenta asupra activităților noastre zilnice. Ce-i drept, dispozitivele smart ne fac viața mai ușoară și mai confortabilă, grație accesului neîngrădit la informații și servicii. De la case inteligente și mașini autonome până la asistenți virtuali care ne răspund la comenzile vocale, IoT și AI sunt forțele motrice din spatele acestei revoluții tehnologice.
Doar că odată cu expansiunea acestor tehnologii apare și o problemă destul de importantă: confidențialitatea datelor. Cine are acces la datele noastre și în ce măsură sunt acestea protejate? Cum se raportează companiile la acest aspect și cât de vulnerabile sunt persoanele fizice în fața colectării masive de date?
Expansiunea IoT și AI: confort sau dependență?!
În primul rând trebuie să înțelegem cum funcționează IoT și AI pentru a aprecia modurile în care aceste tehnologii ne afectează confidențialitatea datelor. IoT se referă la interconectarea dispozitivelor inteligente prin intermediul internetului, astfel încât acestea să comunice între ele și să transmită date în timp real – tehnologie întâlnită la electrocasnice inteligente (frigidere, termostate, sisteme de iluminat), ceasuri inteligente și sisteme de securitate, toate menite să ne simplifice viața.
AI, pe de altă parte, își dovedește eficiența în analiza și interpretarea volumelor mari de date generate de aceste dispozitive. Algoritmii de învățare automată (machine learning) și rețelele neuronale le permit sistemelor să „învețe” din datele colectate și să-și îmbunătățească serviciile oferite. În timp ce aceste tehnologii oferă beneficii imense, colectarea și prelucrarea datelor personale pe care o implică ridică semne de întrebare serioase cu privire la confidențialitatea și securitatea informațiilor.
Companiile și colectarea datelor
Companiile care dezvoltă și furnizează dispozitive IoT și soluții AI au acces la cantități uriașe de date personale. Google, Facebook, Amazon, Apple și Microsoft sunt exemple elocvente de organizații care dețin un control considerabil asupra datelor utilizatorilor din întreaga lume.
Colectarea de date a început ca modalitate de a înțelege mai bine nevoile și preferințele utilizatorilor, oferindu-le companiilor posibilitatea de a-și personaliza produsele și serviciile în funcție de comportamentul clienților.
Din punct de vedere economic, datele sunt, fără îndoială, o resursă valoroasă. Pentru companii, acestea reprezintă o importantă ocazie de a înțelege profund comportamentul consumatorilor și de a dezvolta produse care să răspundă cerințelor pieței. De exemplu, algoritmii folosiți de Amazon sau Netflix își adaptează recomandările pe baza istoricului fiecărui utilizator, generând astfel experiențe personalizate care sporesc loialitatea față de brand și cresc rata de conversie. Însă această personalizare vine cu prețul confidențialității.
Un alt aspect important este folosirea datelor în scopuri comerciale mai puțin vizibile. Publicitatea targetată este unul dintre principalele moduri prin care aceste companii monetizează datele utilizatorilor. Facebook și Google, de exemplu, au construit imperii pe baza veniturilor din publicitatea targetată, folosind informațiile colectate pentru a furniza anunțuri extrem de precise și personalizate. Asta înseamnă că fiecare utilizator vede reclame adaptate preferințelor și intereselor sale, pe baza datelor colectate din activitățile sale online și offline.
Marile corporații dispun de resurse financiare și tehnologice imense pentru colectarea, stocarea și analiza datelor la o scară globală. Cu cât o companie deține mai multe date, cu atât își poate asigura un avantaj competitiv mai mare. Astfel, datele devin o monedă de schimb într-o economie globală în care cei care controlează informațiile controlează viitorul piețelor și al inovației.
Un alt aspect critic al problemei este dezechilibrul de putere dintre marile companii și consumatorii obișnuiți. Consumatorii nu au prea multe opțiuni – fie acceptă termenii și condițiile impuse de companii, fie renunță la utilizarea serviciilor respective. În majoritatea cazurilor, utilizatorii optează pentru prima variantă, acordându-și consimțământul fără a fi pe deplin conștienți de impactul asupra vieții private.
Persoanele fizice – beneficiile tehnologiei și riscurile aduse intimității
Din perspectiva utilizatorilor obișnuiți, IoT și AI aduc multiple beneficii: ușurință în utilizare, eficiență, confort și o experiență personalizată. Cu toate acestea, există un preț care trebuie plătit pentru aceste avantaje: pierderea unei părți din confidențialitatea personală.
Fiecare interacțiune cu un dispozitiv inteligent implică schimbul de informații. Fie că vorbim de date legate de locație, obiceiuri de consum, preferințe sau chiar discuții personale (în cazul asistenților vocali precum Alexa sau Google Assistant), toate acestea sunt colectate, stocate și, adesea, analizate. Deși multe dintre aceste date sunt folosite pentru a îmbunătăți serviciile oferite, există și riscul ca ele să fie utilizate în alte scopuri, precum monitorizarea comportamentului utilizatorilor sau crearea unor profiluri detaliate pentru a fi vândute terților.
Un alt risc major pentru persoanele fizice este reprezentat de securitatea acestor date. Dispozitivele IoT sunt adesea vulnerabile la atacuri cibernetice, deoarece nu toate sunt echipate cu măsuri adecvate de securitate. Hackerii pot accesa informații personale sau chiar prelua controlul asupra dispozitivelor, punând în pericol siguranța și intimitatea utilizatorilor. În ciuda acestui fapt, mulți utilizatori nu sunt conștienți de riscurile la care se expun sau nu au suficiente cunoștințe pentru a se proteja eficient.
Certificarea ISO 27001: cât de mult protejează interesele companiilor și persoanelor fizice?
ISO 27001 este un standard internațional care definește cerințele pentru un Sistem de Management al Securității Informației (Information Security Management System – ISMS). Acest sistem are ca scop principal protejarea confidențialității, integrității și disponibilității informațiilor, asigurând totodată controlul accesului, prevenind incidentele de securitate și oferind un cadru pentru gestionarea riscurilor.
Certificarea ISO 27001 reprezintă o confirmare oficială că o organizație și-a dezvoltat și implementat un ISMS care respectă standardele internaționale și, astfel, garantează un nivel ridicat de protecție a datelor. Pentru multe companii nu este doar o formalitate, ci un avantaj competitiv care le permite să câștige încrederea clienților și să respecte cerințele legale stricte în domeniul securității informațiilor.
Unul dintre principalele motive pentru care companiile aleg să obțină certificarea ISO 27001 este faptul că această certificare le ajută să evite riscurile majore legate de breșele de securitate și scurgerile de date. Atacurile de tip ransomware, în care infractorii cibernetici criptează datele companiei și cer răscumpărări, au devenit extrem de frecvente. Certificarea ISO 27001 nu garantează că o organizație nu va fi niciodată victima unui atac, dar îi oferă un set solid de practici și proceduri care minimizează considerabil aceste riscuri. De exemplu, una dintre cerințele esențiale ale acestui standard este evaluarea periodică a riscurilor și implementarea de măsuri de control adecvate pentru a reduce vulnerabilitățile.
Din perspectiva unei companii, implementarea unui sistem de management al securității informațiilor conform ISO 27001 asigură că datele critice ale companiei, inclusiv informațiile financiare, detaliile clienților și proprietatea intelectuală, sunt protejate adecvat.
Totuși, nu doar companiile beneficiază de pe urma certificării ISO 27001. Persoanele fizice, în special clienții și partenerii de afaceri ai organizațiilor certificate, au de câștigat la rândul lor. Atunci când o companie este certificată ISO 27001, clienții au garanția că datele lor sunt gestionate și protejate conform celor mai bune practici internaționale. Aceasta include protecția împotriva accesului neautorizat, a modificării neintenționate și a distrugerii accidentale a datelor.
De exemplu, într-o relație B2B, partenerii de afaceri au nevoie să știe că informațiile confidențiale despre contracte, strategii de afaceri sau alte detalii sensibile sunt tratate cu maximă grijă. O companie certificată ISO 27001 poate oferi această asigurare, consolidând astfel parteneriatele și construind relații comerciale bazate pe încredere.
