Studiile din ultimii ani arată o legătură indisolubilă între sănătatea angajaților și productivitatea acestora la locul de muncă. Angajații cu o bună sănătate fizică și psihică sunt mai puțin susceptibili să lipsească de la serviciu, dar sunt și mai productivi.
Un mediu de lucru care promovează sănătatea fizică include atât facilități (spații pentru activități fizice și programe de wellness), cât și o atenție sporită în ceea ce privește ergonomia locului de muncă. Pe de altă parte, sănătatea psihică, neglijată în evaluările tradiționale ale locului de muncă, implică o abordare ce include flexibilitatea programului de lucru, suportul pentru echilibrul dintre viața profesională și cea personală și accesul la programe de consiliere psihologică.
Un bun exemplu al succesului unei astfel de abordări este oferit de companiile de top din Silicon Valley, care au integrat programe extensive de sănătate și wellness în cultura lor organizațională. Aceste companii au raportat o creștere a satisfacției angajaților, dar și o îmbunătățire a rezultatelor financiare, demonstrând că investiția în sănătatea angajaților este de fapt o investiție în succesul și durabilitatea afacerii.
Impactul ergonomiei asupra sănătății angajaților
Ergonomia, definită ca ”știința care studiază relația dintre om și mediul său de lucru”, se concentrează pe optimizarea acestui mediu pentru a îmbunătăți confortul și eficiența activităților umane. Prin aplicarea principiilor ergonomice, organizațiile își pot reduce semnificativ riscurile asociate cu tulburările musculoscheletale, cele mai comune cauze de incapacitate profesională pe termen lung (sindromul tunelului carpian, durerile de spate și de gât, tendinita și altele).
Promovarea sănătății fizice și mentale
Pe lângă aspectele fizice, ergonomia și sănătatea la locul de muncă se extind și la dimensiunile psihologice ale mediului profesional. Stresul cronic, provocat de termene limită strânse, suprasolicitare și lipsa unui echilibru adecvat între viața profesională și cea personală, poate conduce la epuizare profesională (burnout), anxietate și depresie.
Flexibilitatea la locul de muncă s-a dovedit a fi una dintre cele mai bune practici pentru îmbunătățirea sănătății mintale a angajaților. Posibilitatea angajaților să-și aleagă orele de începere a muncii, posibilitatea de a lucra de acasă și zile libere pentru sănătate mentală sunt strategii care mențin un echilibru sănătos între viața profesională și cea personală.
Certificatul ISO 45001, un semn că o companie este interesată de bunăstarea angajaților?
ISO 45001 este un standard internațional dedicat sistemelor de management al sănătății și securității ocupaționale (SSM), proiectat pentru a ajuta organizațiile să implementeze proceduri clare pentru a-și îmbunătăți siguranța la locul de muncă, reduce riscurile în mediul de lucru și proteja sănătatea angajaților.
Adoptarea și certificarea conform standardului ISO 45001 reprezintă un semnal puternic în piață că o companie își asumă responsabilitatea să asigure un mediu de lucru sigur și sănătos pentru angajați, nu doar ca să prevină accidentele și bolile profesionale, ci pentru că sunt interesați de crearea unei culturi organizaționale în care sănătatea și securitatea sunt integrate în toate aspectele activităților companiei.
ISO 45001 oferă un cadru sistematic pentru identificarea pericolelor și evaluarea riscurilor, ceea ce permite companiilor să dezvolte măsuri proactive de prevenție a accidentelor și bolilor ocupaționale. Aceasta conduce la reducerea cazurilor de incapacitate temporară sau permanentă și, implicit, la scăderea costurilor asociate cu accidentele de muncă.
ISO 45001 ajută companiile să îndeplinească diverse cerințe legale și reglementări privind sănătatea și securitatea în muncă, reducând riscul de sancțiuni legale și de litigii costisitoare. Obținerea certificării ISO 45001 este un indicator clar pentru clienți, investitori și parteneri că o companie este dedicată unui management responsabil.
