Chiar și în 2024, informația înseamnă putere. Acum, mai mult ca niciodată, informațiile circulă cu o viteză uluitoare și accesul la date este mai facil ca niciodată, ceea ce pune o presiune uriașă pe jurnaliștii de investigație în ceea ce privește confidențialitatea surselor.
De-a lungul timpului, jurnalismul de investigație a scos la lumină nenumărate abuzuri și nereguli, de la corupția politică la scandalurile corporate. Aceste revelații nu ar fi fost posibile fără contribuția unor surse curajoase, care au decis să vorbească, chiar și în ciuda unor riscuri considerabile. Iar fără garanția confidențialității, aceste surse ar fi mai puțin dispuse să colaboreze, temându-se de represalii.
Importanța protejării surselor
Sursele sunt reprezentate de persoane din interiorul organizațiilor, care au acces la informații confidențiale, care oferă perspective complete asupra unor probleme de interes public. Din acest motiv, fără protejarea surselor multe dintre poveștile și scandalurile care au modelat societatea modernă ar fi rămas necunoscute.
Sursele anonime au jucat un rol crucial în dezvăluirea unor acte de corupție, abuzuri de putere și alte nereguli care ar fi rămas altfel necunoscute, așa cum s-a întâmplat în cea mai emblematică investigație – scandalul Watergate.
Pentru ca sursele să se simtă suficient de confortabil să furnizeze informații sensibile, trebuie să existe un climat de încredere între jurnalist și sursă. Sursele trebuie să fie sigure că identitatea le va fi protejată cu orice preț.
Fără protecția oferită de confidențialitate, sursele ar putea fi expuse la diverse forme de represalii, inclusiv persecuție legală, hărțuire sau chiar violență fizică. De exemplu, în regimurile autoritare sau în companiile cu practici neetice, cei care dezvăluie informații pot fi urmăriți penal, intimidați sau agresați.
Când potențialele surse știu că identitatea lor va fi protejată, sunt mai dispuse să împărtășească informații valoroase. Acest flux constant de informații este vital pentru un jurnalism de calitate, care să poată adresa probleme de interes public și să țină la răspundere cei aflați la putere.
Jurnaliștii au datoria de a-și proteja sursele pentru a-și menține credibilitatea și pentru a-și onora angajamentele etice. Încrederea publicului în mass-media depinde în mare măsură de percepția că jurnaliștii își respectă sursele și se angajează în practici etice.
Cum își protejează trusturile media sursele?
Prin stabilirea unor politici clare
Fiecare trust de presă are politici clare privind confidențialitatea surselor, bine documentate și comunicate tuturor angajaților. Acestea fac referire la procedurile specifice de colectare, stocare și manipulare a informațiilor sensibile. Pentru un plus de siguranță sunt prevăzute și măsuri clare pentru protejarea identității surselor în timpul comunicării și publicării informațiilor.
Prin folosirea tehnologiei
Jurnalismul de investigație se bazează pe accesul la informații sensibile și, adesea, confidențiale. Criptarea este una dintre cele mai eficiente metode de protecție a datelor. Prin transformarea informațiilor în formate neinteligibile pentru persoanele neautorizate, criptarea semnifică că datele sunt accesibile doar celor care dețin cheia de decriptare.
De exemplu, criptarea de la un capăt la altul (end-to-end encryption) asigură că doar expeditorul și destinatarii mesajului pot citi conținutul acestuia. Aplicațiile de mesagerie securizată (Signal sau WhatsApp) folosesc această tehnologie pentru a proteja conversațiile utilizatorilor. Pentru stocarea datelor BitLocker sau VeraCrypt oferă protecție ridicată împotriva accesului neautorizat.
Și autentificarea multi-factor adaugă un nivel suplimentar de securitate. De obicei, MFA combină ceva ce utilizatorul știe (parola), ceva ce are (un dispozitiv de autentificare) și ceva ce există (biometrie).
Ca sursele să fie sigure că nu le va fi dezvăluită identitatea, trusturile de presă optează inclusiv pentru implementarea certificării ISO 27001, un standard internațional pentru gestionarea securității informațiilor.
Standardul le solicită organizațiilor să identifice și să gestioneze riscurile de securitate informațională în mod sistematic. Prin evaluarea regulată a riscurilor și implementarea de măsuri adecvate de control, trusturile de presă își pot reduce semnificativ vulnerabilitățile.
În egală măsură, ISO 27001 ajută organizațiile să respecte cerințele legale și reglementările în vigoare privind protecția datelor. Asta include legislația privind confidențialitatea datelor și reglementările privind protecția surselor jurnalistice.
Totodată, certificarea ISO 27001 demonstrează angajamentul trustului de presă față de securitatea informațiilor, ceea ce sporește încrederea surselor, a publicului și a partenerilor. Asta poate facilita inclusiv colaborările cu alte organizații de media.
Prin training-ul jurnaliștilor
Jurnaliștii trebuie bine instruiți în ceea ce privește protecția surselor, atât din punct de tehnic (utilizarea instrumentelor de criptare și a altor metode de securitate cibernetică) cât și etic (privind importanța protejării surselor și responsabilitățile asociate acestui proces).
Prin strânsa colaborare cu experți în securitate cibernetică
Trusturile de presă ar trebui să colaboreze cu experți în securitate cibernetică și nu numai pentru a-și îmbunătăți constant măsurile de protecție a surselor. Aceștia pot oferi consultanță cu privire la cele mai bune practici, identifica și remedia eventualele vulnerabilități.
Prin cunoașterea și respectarea legii
Trusturile de presă trebuie să fie conștiente de responsabilitățile juridice în ceea ce privește protecția surselor. În unele cazuri, poate fi necesară asistența juridică pentru a naviga prin complexitatea reglementărilor și pentru a se asigura că politicile de confidențialitate sunt conforme cu cerințele legale.
