Mediul de business nu este, nici pe departe, precum o mare liniștită, pe care vânturile te lasă să-și navighezi vaporul. În fapt, provocările sunt mai mari față de 2020, spre exemplu, multe dintre acestea fiind de natură financiară, operațională și chiar cibernetică.

Să mai adăugăm și incertitudinea politică globală, escaladarea tensiunilor comerciale între marile puteri economice, și volatilitatea piețelor financiare?! Toate acestea creează un context volatil pentru orice tip de companie și transformă managementul riscului într-o bună strategie de a evita (sau măcar atenua) șocurile economice și financiare.

În trecut, managementul riscului era văzut strict ca proces reactiv, concentrat pe identificarea și atenuarea riscurilor deja cunoscute. Dar în 2024, organizațiile se văd nevoite să adopte o strategie capabilă să identifice și să gestioneze riscurile curente, dar și să le anticipeze pe cele emergente și să dezvolte capacități de reziliență. 

Consultanții specializați în managementul riscului oferă o analiză detaliată a riscurilor specifice unei industrii sau unei piețe, dar vin și cu soluții care ajută companiile să își protejeze valoarea și să își asigure continuitatea operațională. În esență, nu le sprijină doar în gestionarea crizelor și a riscurilor imediate, ci și în dezvoltarea unor strategii pe termen lung care să le permită să prospere într-un mediu economic incert. 

Planificarea și implementarea strategiilor de atenuare a riscurilor

Planificarea și implementarea strategiilor de atenuare a riscurilor

Sursa foto

Identificarea riscurilor este doar primul pas. Următorul pas esențial este dezvoltarea și implementarea unor strategii eficiente de atenuare a acestora. În baza analizei realizate, consultanții pot propune soluții personalizate pentru a reduce sau elimina riscurile identificate.

De exemplu, în cazul unei companii care operează la nivel global, consultanța poate sugera diversificarea furnizorilor pentru a diminua riscul dependenței de un singur partener. De asemenea, pot fi dezvoltate planuri de continuitate a afacerii care să asigure funcționarea organizației chiar și în caz de incidente majore, cum ar fi dezastrele naturale sau crizele economice. 

Conformitatea cu reglementările și evitarea penalităților

Un alt aspect critic în managementul riscului este conformitatea cu reglementările legale și standardele industriei. Nerespectarea acestor norme atrage penalități severe, daune reputaționale și chiar pierderea licențelor de operare. De exemplu, în sectorul financiar, băncile și instituțiile financiare sunt supuse unor reglementări complexe care acoperă de la capitalul minim necesar până la protecția datelor clienților. 

Iar nerespectarea lor poate atrage sancțiuni financiare severe, capabile să afecteze grav profitabilitatea unei companii, dar și penalități reputaționale negative pe termen lung. Amendați cu sume exorbitante, unele companii au ajuns chiar în pragul falimentului din cauza penalităților acumulate pentru nerespectarea reglementărilor. De exemplu, în ultimii ani, amenzile pentru încălcarea Regulamentului General privind Protecția Datelor (GDPR) în Europa au fost considerabile, iar companiile au resimțit impactul financiar și reputațional al acestora.

Astfel, experții în managementul riscului nu doar că ajută organizațiile să înțeleagă reglementările aplicabile, ci și dezvoltă și implementează politici și proceduri care să asigure conformitatea continuă, prin audituri de conformitate, care să evidențieze eventualele neconformități înainte ca acestea să devină problematice, reducând astfel riscul de sancțiuni.

Creșterea încrederii investitorilor și a partenerilor de afaceri

Investitorii sunt extrem de sensibili la riscurile pe care o companie le poate întâmpina. Înainte de a aloca capital într-o organizație, aceștia evaluează cu atenție profilul de risc al companiei, având în vedere atât riscurile financiare, cât și pe cele operaționale, de piață, legale sau de reputație. O companie care a integrat un sistem solid de management al riscului transmite un mesaj clar: că este pregătită să facă față incertitudinilor și să-și protejeze investițiile. 

De exemplu, o companie care are proceduri stricte pentru gestionarea riscurilor financiare poate evita capcanele unei volatilități neașteptate a pieței sau poate naviga cu succes printr-o criză economică. Pentru investitori, o astfel de companie reprezintă o opțiune de investiție mai sigură, deoarece demonstrează o capacitate crescută de a proteja capitalul investit și de a asigura un randament stabil pe termen lung.

De asemenea, investitorii moderni nu se concentrează doar pe aspectele financiare ale unei companii, ci și pe responsabilitatea acesteia față de mediu, societate și guvernanță (ESG). Companiile care integrează principiile ESG în managementul riscurilor demonstrează un angajament față de sustenabilitate și responsabilitate socială, ceea ce crește atractivitatea lor pentru investitori, în special pentru cei care adoptă o abordare de investiție durabilă. Un management eficient al riscurilor ESG poate contribui la prevenirea sau atenuarea impactului negativ al incidentelor de mediu, sociale sau de guvernanță, protejând astfel nu doar valoarea companiei, ci și reputația acesteia.

Un furnizor care vede că o companie clientă are un management al riscului bine pus la punct este mai probabil să încheie contracte pe termen lung, deoarece se simte mai sigur că afacerea nu va suferi întreruperi neașteptate sau că nu va fi expusă riscurilor financiare majore. La rândul lor, clienții sunt mai predispuși să își mențină relațiile comerciale cu o companie care își gestionează eficient riscurile, având certitudinea că aceasta va livra produse sau servicii de calitate constantă și la timp.

Un bun management al riscului, o șansă mai mare în obținerea certificărilor de tip ISO? 

Un bun management al riscului, o șansă mai mare în obținerea certificărilor de tip ISO? 

Sursa foto

Managementul eficient al riscului joacă un rol crucial în procesul de obținere a acestor certificări, deoarece riscurile gestionate asigură conformitatea cu cerințele specifice, dar demonstrează și angajamentul companiei față de excelență și îmbunătățire continuă.

ISO 9001, de exemplu, definește criteriile pentru un sistem de management al calității. Un management al riscului bine structurat este esențial pentru a îndeplini cerințele ISO 9001, deoarece permite companiei să anticipeze și să gestioneze riscurile care pot afecta calitatea produselor sau serviciilor oferite. 

Pe lângă prevenirea problemelor legate de calitate, un bun management al riscului poate îmbunătăți procesele organizaționale, reducând astfel variabilitatea și îmbunătățind consistența. Aceasta contribuie la crearea unei baze solide pentru obținerea certificării ISO 9001 și menținerea acesteia pe termen lung. 

Un management eficient al riscului joacă un rol esențial și în obținerea certificării ISO 14001, deoarece permite companiilor să identifice și să gestioneze riscurile de mediu asociate activităților lor. De exemplu, o companie din industria producătoare poate utiliza managementul riscului pentru a evalua impactul ecologic al proceselor sale de producție, identificând riscurile potențiale legate de poluarea aerului, a apei sau a solului. 

Un sistem eficient de management al riscului este crucial pentru a obține certificarea ISO 27001, deoarece acesta permite identificarea și evaluarea riscurilor de securitate a informațiilor, precum și implementarea măsurilor de control necesare. Un management al riscului bine structurat ar include evaluarea amenințărilor, cum ar fi atacurile de tip phishing, hacking-ul sau scurgerile de informații, și ar duce la implementarea unor măsuri de securitate, precum criptarea datelor, controalele de acces stricte și monitorizarea continuă a sistemelor informatice.