Accidentele de muncă, indiferent de industrie sau domeniul de activitate, reprezintă o amenințare reală la adresa angajaților din întreaga lume. Pentru cele mai multe companii, protejarea angajaților de riscuri nu este doar o responsabilitate morală, cât mai ales una legală. Legislația din numeroase țări le impune angajatorilor să aplice măsuri de prevenție pentru a reduce riscul de accidente sau boli profesionale.
Doar că, pentru a avea un mediu de muncă sigur nu este suficient să urmăm doar litera legii. Este esențial să creăm o cultură a siguranței, în care fiecare angajat este conștient de potențialele riscuri și are cunoștințele și resursele necesare pentru a le evita.
În ciuda progreselor tehnologice și a educației în domeniul siguranței și sănătății în muncă, accidentele se întâmplă în continuare. De multe ori, acestea pot avea consecințe tragice; impactul nu se limitează doar la suferința umană, ci se reflectă și în costuri economice semnificative ale companiei, din cauza absenteismului, a proceselor judiciare sau a scăderii reputației companiei.
În acest context, este imperativ ca angajatorii să recunoască importanța aplicării unor reguli și standarde stricte de siguranță, care să vizeze atât prevenirea accidentelor, cât și promovarea unui mediu de lucru sănătos și sigur.
Educația și formarea continuă a angajaților
Este esențial ca angajații să fie instruiți periodic pentru a recunoaște și a sesiza potențialele pericole. Companiile ar trebui să le ofere cursuri și ateliere de formare, cu accent pe identificarea riscurilor specifice domeniului în care activează.
Totuși, nu este suficientă o formare inițială; instruirea trebuie să fie continuă și adaptată la schimbările din domeniu. Angajații noi ar trebui familiarizați cu toate protocoalele de siguranță înainte de a începe lucrul.
Furnizarea de echipament de protecție adecvat
Protecția angajaților împotriva riscurilor asociate cu activitatea lor zilnică necesită o abordare sistematică. Una dintre cele mai tangibile și directe metode de protecție este furnizarea și utilizarea corespunzătoare a echipamentului de protecție.
Alegerea corectă a echipamentului
Alegerea echipamentului de protecție potrivit este crucială și depinde de specificul fiecărei industrii. Măștile de protecție utilizate în construcții pot fi diferite de cele folosite în laboratoarele chimice, iar cizmele de siguranță pot avea specificații diferite față de cele destinate muncii în zone umede sau în condiții de frig. O alegere corectă nu doar că protejează angajatul, dar asigură și confortul acestuia, evitând astfel refuzul sau utilizarea inadecvată a echipamentului.
Întreținerea și înlocuirea echipamentului
Oricât de bun ar fi echipamentul, uzura și trecerea timpului își pun amprenta. Companiile trebuie să aibă programe clare de întreținere și înlocuire, evitând astfel utilizarea unui echipament de protecție deteriorat sau depășit ca termen de valabilitate. În plus, angajații ar trebui instruiți periodic despre modul corect de verificare a echipamentului lor și despre momentul în care acesta trebuie înlocuit sau reparat.
Formarea angajaților privind utilizarea corectă a echipamentului
Un echipament de protecție adecvat poate deveni ineficient dacă nu este folosit corect. Companiile ar trebui să investească în formarea angajaților, asigurându-se că aceștia știu cum să își pună, să ajusteze și să folosească echipamentul corect. O mască de protecție purtată fără a fi etanșată corespunzător sau ochelari de protecție lăsați pe frunte sunt la fel de periculoși ca și absența echipamentului.
Adaptarea echipamentului de lucru
Fiecare angajat este unic, și echipamentul de protecție ar trebui să reflecte acest lucru. Ochelarii de protecție pot necesita lentile speciale pentru cei cu probleme de vedere, iar mărimea și forma măștilor sau a căștilor pot necesita adaptări pentru a se potrivi corespunzător fiecărui individ. Asigurarea că echipamentul se potrivește bine nu doar că crește gradul de protecție, ci și confortul, ceea ce duce la o mai mare probabilitate ca angajații să îl folosească în mod regulat și corect.
Evaluarea și monitorizarea riscurilor
Companiile ar trebui să efectueze audituri regulate pentru a identifica noi riscuri și pentru a evalua eficiența măsurilor de prevenire existente. Angajații sunt cei care cunosc cel mai bine pericolele specifice muncii lor. Deci companiile ar trebui să încurajeze feedback-ul din partea lor și să ia măsuri imediate atunci când apar potențiale riscuri.
Cultura organizațională orientată către siguranță
Cultura unei organizații se reflectă în valorile, credințele, atitudinile și comportamentele angajaților săi. Siguranța la locul de muncă nu este doar despre reguli și echipamente, ci este și despre crearea unei culturi în care siguranța este valorizată, promovată și pusă în practică în fiecare zi. Într-o astfel de cultură, protejarea angajaților devine o prioritate centrală și se încurajează angajamentul activ al fiecărui membru al echipei în prevenirea accidentelor.
Reglementări și standarde internaționale pe care o companie ar fi bine să le aibă ca semn al sănătății angajaților
Cum tot mai multe companii operează la nivel internațional sau se află în legătură directă cu parteneri și furnizori din diferite părți ale lumii, aderarea la standarde și reglementările internaționale privind sănătatea și siguranța în muncă este esențială atât în protejarea angajaților, ci și pentru a-și clădi o reputație solidă pe piața globală:
ISO 45001
OHSAS 18001, înlocuit ulterior de certificatul ISO 45001, este un standard recunoscut internațional care se referă la sistemele de management al sănătății și securității ocupaționale. Acesta oferă un cadru pe care companiile îl pot folosi pentru a identifica și a controla riscurile pentru sănătatea și siguranța angajaților, pentru a reduce potențialele accidente și pentru a îmbunătăți performanța generală în acest domeniu.
Directiva-cadru 89/391/CEE
Deși este specifică Europei, această directivă a Uniunii Europene stabilește principiile generale pentru prevenirea riscurilor profesionale, promovarea sănătății și siguranței angajaților. Companiile care operează sau au parteneri în Europa ar fi bine să fie familiare cu această directivă și cu legislațiile naționale care o transpun.
Convențiile Organizației Internaționale a Muncii (OIM)
OIM a adoptat numeroase convenții internaționale care abordează diverse aspecte ale sănătății și securității la locul de muncă. De exemplu, Convenția nr. 187 este dedicată cadrului promoțional pentru sănătatea și securitatea ocupațională, în timp ce alte convenții se adresează sectoarelor specifice sau anumitor riscuri profesionale.
Principiile UN Global Compact
Inițiativa Global Compact a Organizației Națiunilor Unite promovează zece principii universale în domenii precum drepturile omului, muncă, mediu și lupta împotriva corupției. Printre aceste principii, unele vizează direct sănătatea și siguranța angajaților, precum principiul 3, care susține dreptul la liberă asociere și recunoașterea dreptului la negocieri colective, și principiul 6, care combate discriminarea în domeniul muncii.
Sistemele de raportare GRI
Global Reporting Initiative (GRI) oferă un cadru standardizat pentru raportarea sustenabilității, care include și aspecte legate de sănătatea și siguranța în muncă. Adopția standardelor GRI demonstrează angajamentul unei companii față de transparență și responsabilitate, evidențiind preocuparea față de bunăstarea angajaților.